Vatră de istorie, cultură şi spiritualitate, judeţul Argeş se înfăţişează vizitatorilor săi cu infinte posibilităţi de explorare turistică. Poziţionat în partea central – sudică a României, judeţul Argeş are un sfert din suprafaţă ocupat de munte. Numele îi este dat de principalul râu care îl brăzdează, Argeşul.
|
Citeşte mai departe:
|
Străbătută de râul Vâlsan, comuna Brăduleţ este situată la o distanţă de 25 km de oraşul Curtea de Argeş şi 55 km de municipiul Piteşti. Este amplasată preponderent în spaţiul Subcarpaţilor argeşeni, la contactul cu structurile de tip carpatic, beneficiind de adăpostul Carpaţilor Meridionali în nordul judeţului Argeş. Comuna ocupă o suprafaţă de 4.900 ha, are o populaţie de peste 2.100 de locuitori şi este formată din nouă sate: Piatra, Ungureni, Slămneşti, Uleni, Galeş, Aluniş, Cosaci, Brăduleţ şi Brădet.
|
Citeşte mai departe:
|
Comparat cu alte aşezări, satul Galeş este relativ tânăr, atestat documentar de mai puţin de 500 de ani. Satul s-a născut din dorinţa românilor de a trăi liber şi a crescut din munca neobosită a acestora. Galeşul a luat fiinţă ca aşezare după 1750, prin statornicirea aici a mai multor familii de români alungaţi de urgisirile pătimite peste munţi, în majoritatea lor venite, fără îndoială, din Mărginimea Sibiului, unde există un sat cu acelaşi nume (Galeş) atestat încă din secolul al XIII-lea, ca şi din alte părţi ale Transilvaniei.
|
Citeşte mai departe:
|
Satul care dă numele comunei s-a numit în Evul Mediu Brătienii de Sus, topic care constă dintr-un nume propriu-zis, „Brătieni”, şi un determinativ, „de Sus”, cu rol de a fixa situaţia topografică şi a face deosebirea de Brătienii de Jos (astăzi Galeş). Abia după aşezarea pe domeniile mănăstireşti a grupurilor venite din Ardeal şi renunţarea treptată la numele Brătieni de Jos satul va rămâne la denumirea de Brătieni.
|
Citeşte mai departe:
|
Primul toponim atestat documentar de pe teritoriul actualei comune Brăduleţ este Brădet. Atestat documentar încă din 1506 de cancelaria lui Radu cel Mare printr-un act ce întăreşte preotul Aldea, fiilor şi nepoţilor săi proprietăţile din Crăştineşti, Săratul din Jos, Topile, Valea Fântânele şi muntele Prislop. În acest context, este atestat un schimb de pământ între această familie şi călugării Mănăstirii din Brădet.
|
Citeşte mai departe:
|
Prima ediţie a Festivalului Caşcavalului a fost organizată la sfârşitul lunii septembrie în 2008, în satul Galeş. Manifestarea care a adunat toată suflarea comunei a ţinut două zile, sâmbătă şi duminică, la eveniment fiind invitaţi să participe 30 de producători de caşcaval şi alte brânzeturi, atât din comuna Brăduleţ, cât şi din localităţile învecinate şi din Siliştea, judeţul Sibiu. „Poftiţi la noi, pe culmi de deal,/Poftiţi, gustaţi din caşcaval/ Şi lăudaţi să fie/ Cei ce-ascund în el/ O trudă mare/ Şi un mare zel!” – acesta a fost motto-ul sub care s-a desfăşurat primul festival al Caşcavalului de Brăduleţ.
|
Citeşte mai departe:
|
|
|