Head.png
Judetul Arges

Vatră de istorie, cultură şi spiritualitate, judeţul Argeş se înfăţişează vizitatorilor săi cu infinte posibilităţi de explorare turistică. Poziţionat în partea central – sudică a României, judeţul Argeş are un sfert din suprafaţă ocupat de munte. Numele îi este dat de principalul râu care îl brăzdează, Argeşul.

Plaiurile au fost unele binecuvântate, două dintre oraşele judeţului, Câmpulung şi Curtea de Argeş, fiind alese ca reşedinţe ale domniilor româneşti. Harta zonei şi împrejurimilor comunei Brăduleţ reprezintă o invitaţie permanentă pentru turiştii iubitori de natură, istorie şi religie.

În nordul judeţului, se găsesc cei mai înalţi munţi din ţară, Făgăraşii, cei care formau în alte vremuri graniţe naturale cu Transilvania. Pe vârfurile lor, timpul a modelat forme spectaculoase, iar apele au săpat chei strâmte în inima pietrelor. Munţii se termină prin păşuni alpine întinse, urmate de codrii de brad, fag şi stejar cu atât mai restrânşi ca suprafaţă, cu cât coborâm spre câmpia de sub munte. Bogăţiile pământului răsar în izvoare naturale cu proprietăţi vindecătoare şi resurse de combustibil. 
Condiţiile naturale deosebite, vestigiile istorice unice, relieful variat, flora şi fauna bogate şi peisajele încântătoare fac din Valea Argeşului o zonă de importanţă naţională.
De la Piteşti pornind spre nord pe Valea Argeşului, se ajunge la una dintre fostele capitale domneşti, Curtea de Argeş, aşezată pe malul stâng al râului, în mijlocul unor peisaje pitoreşti, în inima căreia se ridică mândră Mănăstirea Argeşului. De aici, traseele se ramifică fie spre Transfăgărăşan, fie spre Valea Topologului, înspre Râmnicu Vâlcea.
Există încă din Curtea de Argeş vechiul drum de legătură cu Câmpulungul, prima dintre cetăţile de scaun medievale. „Drumul voievozilor” traversează muscelele blânde, pădurile şi livezile de parcă nimic nu s-ar fi schimbat de sute de ani. 
Accesul spre una dintre principalele zone montane ale Argeşului se face pe şoseaua care însoţeste râul Argeş până la Căpăţâneni, de unde se pătrunde în cheile Argeşului până la barajul lacului de acumulare Vidraru.
Tot de la Piteşti, pornind în susul râului la confluenţa cu râul Vâlsan, se ajunge într-o zonă de o nebănuită frumuseţe, Valea Vâlsanului. Aceasta surprinde cu o frumuseţe sălbatică, întreaga zonă este împânzită cu frumuseţi ale naturii, rezervaţii naturale şi obiective istorice şi culturale. Mai sus, Cheile Vâlsanului constituie o adevărată atracţie, conducând turiştii amatori de drumeţii către poienile însorite, unde în fiecare an iubitorii de ieşiri în natură îşi instalează corturile. Accesul uşor către această zonă o face foarte căutată atât de către turiştii dornici de linişte în mijlocul naturii, cât şi de teme­rarii ama­tori de drume­ţii montane şi pasionaţi de excursii cu cortul.
Dincolo de Brădet, tra­ver­sând Dealul Alu­nişu­lui, se poate ajun­ge uşor către Nucşoara, comună învecinată, unde turistul este întâmpinat de privelişti încântătoare. Amatorii de drumeţii montane descoperă Cheile Vâl­sanului şi frumuseţea sălbatică a acestora. Mai sus, după ieşirea din Chei, călătorul poposeşte într-o poiană largă, însorită, înconjurată de păduri de brazi, unde amatorii de camping îşi aştern în fiecare an corturile şi rulotele. Zona este cunoscută ca Poienile Vâlsanului. Înaintând către izvoarele râului, se ajunge la Gura Dobroneagului, unde au fost captate apele Vâlsanului şi îndreptate prin viaduct, pe sub munte, către Vidraru Argeş. Aici, turiştii pasionaţi de pescuit găsesc un lac antropic mirific, loc pentru pescuit şi campare.
Împătimiţii excursiilor montane pot continua drumul pe trasee montane marcate până la vârfurile Moldoveanu, Tuica, Negoiu, Mărăcinul, Oticul, Jepii, Zănoaga. Un alt traseu, mai comod, este spre Vârful Ghiţu, de unde poţi admira frumuseţea inegalabilă a văii Vâlsanului şi panorama unică a Munţilor Făgăraşi. În împrejurimi, străjuiesc Munţii Iezer şi Păpuşa. Se poate coborî Râul Argeşelului sau se pot descoperi frumuseţile lacurilor de munte, lacul Oieşti, lacul Vidraru, lacul Cerbureni, lacul Nucşoara.
În apropiere, se găseşte Mănăstirea Corbii din Piatră, care are două altare şi cea mai veche pictură rupestră originală din ţară, alături de temeliile Cetăţii Gezidava a vestitului Dromihetes, cel care l-a învins pe Lisimach. De asemenea, călătorii mânaţi de sentimente creştine se pot reculege la Mănăstirea Robaia sau la Mănăstirea Aninoasa. Traseul este, de asemenea, presărat cu numeroase obiective istorice, muzee, case memoriale şi puncte de agrement.
Dincolo de dealul Chiciura, prin Tulburea, se ajunge la Cetatea Poenari, loc de retragere pentru Vlad Ţepeş.

 

Formular interactiv