Head.png
Caşcavalul de Brăduleţ - natural şi delicios

Caşcavalul de Brăduleţ se produce astăzi, după reţete străvechi de zeci de ani, transmise cu grijă din generaţie în generaţie, în peste 100 de gospodării din comuna Brăduleţ. Natural şi delicios. Aşa îl descriu toţi cei care, fie şi o singură dată, au gustat din produsul gastronomic care se confundă astăzi cu identitatea şi renumele naţional al zonei.

Caşcavalul de Brăduleţ se numără printre cele 162 de produse tradiţionale propuse de România Comisiei Europene în vederea obţinerii protecţiei mărcilor. Demersul european are ca scop protecţia respectivelor mărci care în acest fel nu mai pot fi fabricate sub această denumire în niciun stat membru UE şi dobândesc, în plus, o consacrare internaţională, cu toate consecinţele de rigoare pentru dezvoltarea producătorilor autohtoni şi atragerea investitorilor sau a turiştilor.
„E poate cel mai bun caşcaval afumat din Carpaţi (şi nu sunt puţine!).”
„Nu e prea sărat, nici nu ustură; suculent şi destul de moale, totuşi ferm; de gust nu mai zic, e superlativ!”
„Se înveleşte prin înmuierea într-o peliculă de ceară de albine, are o splendidă culoare roşie-maronie. Afumarea e îndelungată, cel puţin o săptămână la fum rece de rumeguş şi cetină”.
„Gustul de fum şi fineţea texturii dau acestei brânze şanse totale în toată lumea - dacă va fi promoţie!”

Acestea sunt doar câteva dintre aprecierile celor care au gustat caşcavalul pregătit în gospodăriile Brăduleţului şi au împărtăşit opiniile lor în mediul
on-line, pe site-uri dedicate bucatelor culinare sau chiar menţinerii sănătăţii printr-o alimentaţie naturală.
Caracteristic procesului de producţie a caşcavalului este faptul că acesta se desfăşoară în două faze distincte. În prima fază, se produce caşul pentru caşcaval (numit şi caş baschiu), iar în faza a doua se produce caşcavalul propriu-zis.
Reţeta de bază, aşa cum ne-au descris-o producătorii locali, presupune următoarele etape, fiecare având – evident – dichisul şi secretele ei. În laptele de vacă se pune cheag, amestecându-se bine şi lăsându-se la coagulat. Din zerul rezultat se păstrează doar jumătate, care se înfierbântă până la 80 de grade şi se toarnă peste amestecul iniţial. Se lasă la scurs aproximativ 12 ore, rezultând caşul baschiu. Peste caşul baschiu maturat şi tăiat bucăţi se toarnă janţ (apă fierbinte cu sare). Se amestecă, rezultând o pastă peste care iarăşi se mai toarnă janţ şi se aşază în forme. Se lasă 12 ore, se repune în saramură, după care se usucă la ventilaţie şi abia apoi se pune la fum. Cel mai scurt timp pentru producerea unui caşcaval de Brăduleţ este de nouă zile, iar acesta rezistă  aproximativ 6 luni.
Definiţia producătorilor din industria alimentară sună după cum urmează: caşcavalul de Brădet face parte din categoria de brânzeturi cu pastă opărită obţinut din lapte integral de vacă prin adăugarea de culturi selecţionate de microorganisme şi coagulare cu cheag, având la baza procesului tehnologic opărirea caşului, afumarea cu răşină din lemn de esenţă tare bio şi maturarea acestuia.
Caşcavalul de Brăduleţ este o adevărată revoluţie a gustului şi, de regulă,  se serveşte ca atare, fie sub formă de sandvişuri, în salate sau platouri alături de alte aperitive, fie în diverse preparate culinare: paste, umpluturi, gratinaje etc.

 

Formular interactiv