Head.png
Valea Vâlsanului – spectacolul naturii

Nealterată de intervenţia oamenilor, Valea Vâlsanului îşi păstrează pitorescul, fiind un „cuib” protejat ce adăposteşte circa 300 de specii de plante şi animale. Iubitorii de frumos pot petrece pe aceste meleaguri vacanţe reuşite, în care să facă drumeţii, plimbări cu bicicleta, dar şi tratament cu ape minerale tămăduitoare.

Din 1994, Valea Vâlsanului a devenit arie protejată, principala specie care a primit ocrotire fiind peştele de numai 12 centimetri, cunoscut sub numele popular de asprete, unic în lume. De asemenea, un alt miracol al Vâlsanului şi al Brăduleţului îl reprezintă apele tămăduitoare, ape minerale care izvorăsc din şapte izvoare. Rezervaţia naturală de pe versantul sudic al munţilor Făgăraş cuprinde tot bazinul hidrografic al râului Vâlsan, aproximativ 10.000 ha, şi este localizată în judeţul Argeş, cuprinzând arii din comunele Muşăteşti, Brăduleţ, Arefu, Nucşoara şi Mălureni. Râul Vâlsan izvorăşte din apropierea poalelor Vârfului Moldoveanu şi străbate o distanţă de circa 100 km până se varsă în Argeş. Apele sale străbat poieni şi luminişuri splendide, se varsă printre stânci şi prin văile pe care le-au săpat. Pe malurile ce le mărginesc sălăşluiesc păduri seculare, iar fauna şi flora păstrează exemplare deosebite, unele pe cale de dispariţie.
În cadrul rezervaţiei sunt cinci zone de protecţie naturală. Prima este Zoruleasa, care se întinde pe circa 238 ha, unde sunt prinse golul alpin Ghiţu, piscul Brăcinarului şi muchia Zoruleasa, areal în care se găsesc plante, arbori şi animale pentru care se conservă mediul propice dezvoltării. A doua secţiune din rezervaţie este zona Vâlsanului, unde se află aspretele, iar al treilea sector îl reprezintă Cheile Vâlsanului, care se întinde pe o distanţă de 7,5 km, începând din punctul numit „bariera”. Mai există zona izvoarelor sulfuroase, două dintre ele fiind cunoscute sub denumirea de Puturosul şi Putina, şi zona exceptată de la păşunat, care se suprapune cu Zoruleasa. În păşunile de pe Valea Vâlsanului cresc câteva plante specifice acestui colţ geografic, precum garofiţa-de-munte, crucea-voinicului, dar şi specii rare din România. Pe lângă pădurile de răşinoase şi fag mai cresc jnepeni, ienupăr şi mirt.
Printre speciile de mamifere care se găsesc în zona protejată sunt cerbul, capra neagră, pisica sălbatică, mistreţul şi viezurele. De asemenea, în pădurile Vâlsanului îşi mai face apariţia şi ursul sau lupul.
Punctele de atracţie pentru turişti, din punct de vedere peisagistic, sunt golul alpin, care este puntea spre masivul Făgăraş, etajul subalpin, unde vegetaţia formată din bujori de munte, pini, jnepenişuri, afini şi ienuperi creionează un tablou unic, şi Cheile Vâlsanului, cu stâncile mângâiate de apele repezi.

 

Formular interactiv