Head.png
Trasee turistice şi montane

Traseele turistice se potrivesc tuturor vizitatorilor. Există trasee scurte şi comode pentru cei care vin la odihnă şi fac plimbări scurte în zonă, dar şi mai lungi pentru călătorii care îşi doresc că cunoască zona şi urcă pe Valea Vâlsanului până la Poieni şi lacul de acumulare de pe Vâlsan, pe Valea Argeşului până la Bâlea ori pe Valea Râului Doamnei până la biserica Corbii de Piatră.

Pentru cei mai temerari dintre turişti există trasee montane ce urcă pe Moldoveanu până la peste 2000 de metri altitudine. Există trasee pentru mountain biking, trasee culturale în care turiştii descoperă bogăţia vieţii de pe aceste locuri, artefactele păstrate de oameni dedicate în muzeele satelor şi, desigur, turismul monahal, întoarcerea la spiritualitate în aceste vechi vetre de credinţă.

Trasee turistice pornind din comuna Brăduleţ către:
# comuna Muşăteşti (8 km) –  pe teritoriul acestei comune au fost descoperite urme de aşezări geto-dacice. Este, de asemeni, un puternic centru etnografic reprezentat prin Muzeul Sătesc de Istorie  şi Etnografie. Acesta adăposteşte piese impresionante, costume populare, ţesături, lăzi de zestre, unelte din zona ceramică şi documente aparţinând  primei tipografii de aici. De asemenea, în comună este amplasat bustul lui Constantin Dobrescu Argeş, fondatorul „Gazetei ţăranilor” şi preşedinte al „Ateneului central rural”. 
# Mănăstirea Robaia, 10 km -  este unul dintre monumentele istorice datând încă din vremea lui Matei Basarab (1644). Numele i se trage de la un atac al turcilor care au năvălit în noaptea de Înviere şi i-au luat robi pe toţi cei găsiţi aici. Mănăstirea Robaia a fost locul de refugiu al Sfântului Cuvios Mărturisitor Sofronie de la Cioară, care a trăit între anii 1764 şi 1766 şi pentru zugravul de curte al Cantacuzinilor. Centru de cultură a devenit în timpul monahilor Dorotei şi Partenie, vestiţi copişti de manuscrise.
# Curtea de Argeş, 25 km – fostă capitală a Ţării Româneşti, este poate cel mai bine cunoscută datorită existenţei Mănăstirii Curtea de Argeş şi a legendei legate de aceasta. Descoperirile arheologice atestă locuirea zonei încă din perioadă geto-dacică, dar abia în epoca medievală oraşul devine un centru puternic. Pe la 1200 aici era o mică reşedinţă voievodală şi o bisericuţă.  Legenda spune că Negru Vodă, coborând din Făgăraş, ar fi întemeiat oraşul pe la 1290. Aici a fost de-a lungul timpului reşedinţa Mitropoliei Ungro-Vlahiei şi prima monetărie a ţării. Cele mai cunoscute monumente sunt: Biserica Sân Nicoară sau „Biserica Sf. Nicolae cel Mic“, despre care se spune că ar fi fost ctitorită chiar de vestita Doamna Clara, mama vitregă a voievodului Vlaicu-Vodă; Biserica Domnească ce adăposteşte mormântul lui Vlaicu Vodă si Biserica episcopală, cunoscută mai bine sub denumirea de Mănăstirea Curtea de Argeş, ctitorită de Neagoe Basarab, cea de care este legată frumoasa legendă a Meşterului Manole.
# comuna Domneşti, 15 km - una dintre cele mai frumoase localităţi de pe Râul Doamnei. Aici există încă meşteşuguri populare precum prelucrarea lemnului, ceramica, tăbăcăria sau pielăria. 
# comuna Corbi, 10 km – localitatea a fost atestată în aprilie 1456 de către domnitorul Vladislav al II-lea. Pe teritoriul comunei se găseşte Mănăstirea Corbii de Piatră, una dintre cele mai frumoase biserici rupestre existente. Prima atestare documentară a Mănăstirii Corbii de Piatră este din anul 1512, când monahia reînfiinţează mănăstirea cu hramul Adormirea Maicii Domnului şi o închină domnitorului Neagoe Basarab. Aceasta a fost şi prima mănăstire de maici atestată documentar de pe teritoriul ţării.  Este singura biserică rupestră cu două altare, dedicate unui hram dublu.
# comuna Nucşoara, 8 km – aflată într-un cadru natural spectaculos, comuna este zonă de trecere, de legătură, nu numai dintre deal şi munte, dar şi între Ardeal şi Muntenia, fiind cea mai nordică aşezare a judeţului.

Trasee montane
# Traseu Brădet  - Vârful Moldoveanu pe Valea Vâlsanului  
Plecând din Brădet, ultimul sat aparţinând comunei Brăduleţ, se poate urca pe Valea Vâlsanului, o locaţie deosebită pentru petrecerea unor vacanţe la cort sau cu rulota. Mai departe, se merge către Poienile Vâlsanului (11 km pe drum forestier, în lungul râului). Către izvoarele râului se ajunge la Cheile Mici şi Cheile Mari ale Vâlsanului, ce rivalizează cu binecunoscutele Chei ale Dâmbovicioarei şi la barajul de pe râul Vâlsan ce comunică printr-un tunel subteran cu barajul Vidraru. Şi, numai pentru călătorii antrenaţi, drumul continuă către Vârful Moldoveanu.
# Traseu Brădet - Corbeni peste Vârfu Ghiţu
Brădet- culmea Zoruleasa, Vf. Ghiţu – sat Berindeşti – sat Corbeni.
Traseul este în curs de omologare şi va fi marcat cu cruce albastră şi are o durată de 8-9 ore din care jumătate este în urcare.
# Trasee spre Munţii Făgăraş:
Brădet – Vf. Moldoveanu prin Valea Vâlsanului
–  spre N pe Valea Vâlsan – Lacul Dobroneagu – Zanoguta – Vf. Scărişoara Mică (2.472 m alt.) – Vf. Scărişoara Mare  - Vf. Galbena (2.495 m alt.) – Lacul Galbena – Culmea Făgărăşeană.
# Traseu de 12-14 ore, drum periculos iarna
Brădet – Vf. Moldoveanu prin Zănoaga
- Brădet- Cheile Vâlsanului – Poiana Vâlsanului – Poiana Zănoaga – Vârful Tuică – Vârful pe Custură – Piatra Tăiată- Şaua Pietrii Tăiate – Muntele Scărişoara – Vârful Galben – Curmătura Galbenei – Vârful Moldoveanu.
# Traseu de 12-14 ore, drum periculos iarna
Brădet – Vf. Moldoveanu prin Nucşoara
Brădet – Nucşoara – Curmătura Maliţei – Căldarea cu Izvoare – Vârful Scărişoara – Vârful Galbena – Curmătura Galbenei – Vârful Moldoveanu.
# Traseu de 9-10 ore, drum periculos iarna
Expediţie de anduranţă
Brăduleţ – Staţiunea Brădet - Poienile Vâlsanului – Poiana Moliviş - Baraj Vidraru - Poenari – Corbeni – Turburea – Brădet – Brăduleţ.

Trasee de mountain-bike:
Brădetu – Turburea – Berindeşti – Poenari – Arefu – Poiana Moliviş – Nucşoara – Gruiu – Brădetu.Traseu de 5-6 ore.
Cosaci – Brădetu – Nucşoara –Sboghiţeşti – Corbi – Cosaci.Traseu de 2,5 ore.
Cosaci – Galeşu – Robaia – Prosia – Poduri – Domneşti – Poienari – Slămneşti – Cosaci. Traseu de 3 ore, pe carosabil.

Trasee culturale şi istorice
Brăduleţ – Curtea de Argeş  - Mănăstirea Curtea de Argeş - Domnească (M) Neagoe Basarab 1512 (cazare), Biserica „Sf. Filofteia” moaşte Sf. Filofteia făcătoare de minuni (ploaie), Biserici: „Sf. Nicolae” sec. XIII, „Brad – Botuşari” 1583, „Sân Nicoară” sec. XIV, „Olari” sec. XIX, „Drujeşti” 1793 - Cetatea Argeş „Poenari” 1330/Muntelele Căprişoara - 850 m alt. ctitor Negru Vodă/finalizată de Vlad Ţepeş, Fântâna Meşterului Manole în parc, Curtea Domnească sec. XIII - Biserica Domnească, cel mai vechi monument istoric din ţară păstrat în forma originală cu fresce originale, muzeu, ruine Biserica „Sân Nicoară”" din piatră brută.
Brădulet – Domneşti - Muzeul Etno şi Artă Feudală, Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, 1828.
Brăduleţ – Transfăgărăşan
Brăduleţ – Arefu – Cetatea Poenari – Barajul Vidraru – Transfăgărăşan – Bâlea Lac.

Traseu pastoral
Brăduleţ – Corbi – Nucşoara – Cheile Vâlsanului – Staţiunea Brădet – Brăduleţ.

 

Formular interactiv