Head.png
Judetul Arges

Vatră de istorie, cultură şi spiritualitate, judeţul Argeş se înfăţişează vizitatorilor săi cu infinte posibilităţi de explorare turistică. Poziţionat în partea central – sudică a României, judeţul Argeş are un sfert din suprafaţă ocupat de munte. Numele îi este dat de principalul râu care îl brăzdează, Argeşul.

Citeşte mai departe:
 
Comuna Bradulet

Străbătută de râul Vâlsan, comuna Brăduleţ este situată la o distanţă de 25 km de oraşul Curtea de Argeş şi 55 km de municipiul Piteşti. Este amplasată preponderent în spaţiul Subcarpaţilor argeşeni, la contactul cu structurile de tip carpatic, beneficiind de adăpostul Carpaţilor Meridionali în nordul judeţului Argeş. Comuna ocupă o suprafaţă de 4.900 ha, are o populaţie de peste 2.100 de locuitori şi este formată din nouă sate: Piatra, Ungureni, Slămneşti, Uleni, Galeş, Aluniş, Cosaci, Brăduleţ şi Brădet.

Citeşte mai departe:
 
Sat Galeş

Comparat cu alte aşezări, satul Galeş este relativ tânăr, atestat documentar de mai puţin de 500 de ani. Satul s-a născut din dorinţa românilor de a trăi liber şi a crescut din munca neobosită a acestora. Galeşul a luat fiinţă ca aşezare după 1750, prin statornicirea aici a mai multor familii de români alungaţi de urgisirile pătimite peste munţi, în majoritatea lor venite, fără îndoială, din Mărginimea Sibiului, unde există un sat cu acelaşi nume (Galeş) atestat încă din secolul al XIII-lea, ca şi din alte părţi ale Transilvaniei.

Citeşte mai departe:
 
Sat Brăduleţ

Satul care dă numele comunei s-a numit în Evul Mediu Brătienii de Sus, topic care constă dintr-un nume propriu-zis, „Brătieni”, şi un determinativ, „de Sus”, cu rol de a fixa situaţia topografică şi a face deosebirea de Brătienii de Jos (astăzi Galeş). Abia după aşezarea pe domeniile mănăstireşti a grupurilor venite din Ardeal şi renunţarea treptată la numele Brătieni de Jos satul va rămâne la denumirea de Brătieni.

Citeşte mai departe:
 
Sat Brădet

Primul toponim atestat documentar de pe teritoriul actualei comune Brăduleţ este Brădet. Atestat documentar încă din 1506 de cancelaria lui Radu cel Mare printr-un act ce întăreşte preotul Aldea, fiilor şi nepoţilor săi proprietăţile din Crăştineşti, Săratul din Jos, Topile, Valea Fântânele şi muntele Prislop. În acest context, este atestat un schimb de pământ între această familie şi călugării Mănăstirii din Brădet.

Citeşte mai departe:
 


Formular interactiv