Existenţa vieţii monahale în zonă este atestată încă din perioada domniei lui Mircea cel Bătrân, dovezile de natură istorică indicând existenţa unei sihăstrii de călugări între 1395 şi 1396, sihăstrie dezvoltată în acele vremuri pe locaţia unde se află astăzi biserica monument istoric a satului Brădet.
|
Citeşte mai departe:
|
În satul Galeş, la aproximativ un kilometru de drumul principal ce străbate comuna Brăduleţ, pe partea stângă, se ridică biserica satului. Sfântul locaş ce poartă hramul sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena a fost ridicat din piatră întâia dată în 1877. Conform Catagrafiei Eparhiei Argeşului de la 1824, cercetătorii afirmă că înainte aici a existat o bisericuţă din lemn, ctitorită undeva pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea - începutul secolului al XIX-lea de către episcopul Iosif I, la vremea când Galeşul făcea parte din Plaiul Arefului Loviştii.
|
Citeşte mai departe:
|
Construit la 1870, locaşul este situat în satul Brăduleţ, lângă fosta şcoală generală. Edificiul stă de strajă în vârful unei coline, adăpostit într-un pâlc de brazi bătrâni, salcâmi şi nuci umbroşi, această aşezare a sa fiind propice liniştii sufleteşti şi trupeşti. În curtea bisericii, este amenajat şi cimitirul comunităţii.
|
Citeşte mai departe:
|
Muzeul Etnografic al Satului Galeş de Argeş reprezintă centrul cultural al localităţii, custodele celor mai valoroase şi emblematice elemente de tradiţie şi etnografie, de identitate istorică şi valoare culturală locală.
|
Citeşte mai departe:
|
Mărturie a evlaviei strămoşilor locului o reprezintă crucile de piatră, care, deşi măcinate de vreme, încă stau dârze în faţa prezentului. Un asemenea exemplar este crucea din piatră cioplită aflată în curtea bisericii „Sfinţii Trei Ierarhi” din Brăduleţ. Monumentul istoric datează din 1585 şi este aşezat în spatele Sfântului lăcaş, printre monumentele funerare din cimitir. Crucea stă şi ca martor al fostei bisericuţe a Brătienilor, fiind în apropierea movilei pe care era construită aceasta.
|
Citeşte mai departe:
|
|
|